Sarbatoarea Pastelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai
importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult
timp inainte prin postul tinut cu atata evlavie.
In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea
sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare",
post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa
"Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea
sarbatorii de Pasti.
Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana
Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se
comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor"
comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta
ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe
numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea
si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri,
numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus
pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.
Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea
Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile
Romaniei. Astfel...
In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in
clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa
se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si
asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica,
asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la
casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele,
pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le
ofera un ou rosu.
In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste
prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a
rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica,
credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand
lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca
si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui
gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In
cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate,
pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce
vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata
pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi
bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi
(cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se
aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate,
bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa
sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc
in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi
albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei
vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand
cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al
carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa
lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului.
Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la
prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste
fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si
ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!". La aceasta sarbatoare, pragul
casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea
gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se
practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o
lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive
se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale,
dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la
biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au
pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un
ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat
si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit,
atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o
petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului.
Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de
colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa
care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc
intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea
buzduganului.
In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea
Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie
sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si
atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu